Va renaşte oare Cetatea Făgăraşului?

Situată chiar în inima Făgăraşului, bătrâna cetate medievală îşi revarsă asupra acestuia toată vraja sa. Ea este cea care le aminteşte oamenilor ceea ce au fost odată şi locul în care trebuie să se întoarcă. Tăcută şi enigmatică, martoră a 700 de ani de istorie, Cetatea Făgăraşului este cea care poate reda locurilor măcar o parte din faima de odinioară. Iar dacă ochiul curios ar vrea să pătrundă şi să descopere mai bine tainele secularei cetăţi, cu siguranţă că ar fi dezamăgit. Mii de piese de o valoare inestimabilă păstrate cu sfinţenie sute de ani sunt ascunse de privirile turiştilor. Sunt lăsate în depozitul muzeului, din cauza lipsei spaţiilor amenajate unde ar putea fi expuse. Totuşi, mai sunt oameni care poartă un profund respect pentru istoria neamului şi pentru strămoşii noştri făgărăşeni. Şi fără a fi mânaţi de vreun interes personal, vor să facă ceva pentru a reda strălucirea de odinioară castelului făgărăşean. Vor ca lumea întreagă care va păşi pragul Cetăţii Făgăraşului să plece impresionată de ceea ce a văzut, la fel cum o fac turiştii ce vizitează celebrele castele de pe valea Loarei sau castelele gemane sau chiar Castelul Bran, obiective mai celebre şi mai vizitate, faţă de care Cetatea Făgăraşului nu e cu nimic mai prejos.

20.000 de piese de patrimoniu
Este vorba de realizarea unui traseu turistic care ar putea oferi publicului larg posibilitatea de a vedea toate cele 20 de mii de piese din patrimoniu, dar şi multe altele … Acest lucru implică modernizarea unui întreg etaj al monumentului, adică reabilitarea mai multor încăperi, dublarea sălilor de expoziţie, precum şi reconstituirea unor destinaţii de epocă şi nu numai. Primul etaj al monumentului va suferi modificări majore. Iar turiştii, promite castelanul monumentului, vor avea multe de văzut. „Este vorba de un amplu proiect de reorganizare şi extindere a Muzeului Ţării Făgăraşului într-o nouă viziune şi un nou concept, adaptat la o viziune europeană, deci să ne integrăm într-un circuit atât naţional, cât şi internaţional. Acest concept constă în lărgirea spaţiului expoziţional. Aici noi am avut cândva sala de arheologie, dar pentru că tavanul a fost distrus, a trebuit să îl refacem. Vedeţi cum se reface, foarte greu, pentru că nu sunt bani. Abia în anul 2007 am reuşit să atragem nişte bani şi am refăcut tavanul“, ne-a declarat Gheorghe Dragotă, directorul muzeului Ţării Făgăraşului.

Cuptor de ars ceramică
Este binecunoscut interesul străinilor pentru bătrâna cetate care nu s-a lăsat niciodată cucerită. În ciuda delăsării autorităţilor locale de după ‘89 şi a distrugerilor suferite în aceeaşi perioadă, au existat tot timpul grupuri de pasionaţi din afara ţării care s-au aventurat până aici ca să admire ceea ce odată era un edificiu impunător. Iar dacă planul de realizare a unui astfel de traseu va fi pus în practică, cu siguranţă că numărul turiştilor va creşte considerabil. Turiştii vor avea ocazia să-şi imagineze, odată pătrunşi în interiorul cetăţii, cum au trăit strămoşii noştri. Deja lucrările în acest sens sunt pe făgaşul cel bun. „Este un cuptor de ars ceramică, din secolul III – IV, deci imediat după retragerea romană, populaţia daco-romană, mai târziu românească, a continuat să existe pe acest teritoriu şi în acest cuptor se ardeau vasele. După ce erau făcute la roată şi uscate la soare, vasele erau puse în nişte cuptoare, ca acesta. Cuptorul pe care noi am reuşit să îl reconstituim e aproape identic, după planurile descoperite la faţa locului, iar oamenii vor putea să vadă cum se ardeau pe timpuri vasele. Erau cuptoare ca acelea de pâine. Prin găuri flacăra ieşea, pe un postament erau puse vasele, iar flacăra le ardea. Este printre puţinele cuptoare reconstituite din ţară. În România, mai sunt 4 astfel de exemplare, în Cluj, Sighişoara şi Maramureş. Al nostru e ultimul “, ne-a povestit Gheorghe Dragotă.

Odinioară, sobele de teracotă erau cele care încălzeau spaţiile castelului. „Soba aceasta este reconstituită recent, este o sobă cu care erau încălzite spaţiile din muzeu. Nu avem destule piese pentru a reconstitui o sobă în ansamblul său şi atunci am reuşit să o refacem cu piese de Dăuşeni, din secolul XIX. Dedesubt, am reuşit să facem un suport în care să etalăm, în mod cronologic, piese de stil gotic, bizantin cât şi din perioada modernă“, ne-a spus Gheorghe Dragotă.

Cancelaria şi tronul Principelui
Şi cancelaria principelui va prinde viaţă aici, la cetate, în viitorul apropiat. „Aceasta va fi tot o sală de expoziţie unde vom reconstitui biroul sau cancelaria principelui, precum şi diverse obiecte şi piese pentru că noi vrem din tot sufletul să punem în valoare istoria acestui monument, pentru că are o vechime de peste 6 secole şi trebuie să primeze medievalul. Toată lumea vine să vadă ce e specific locului şi prin ce se evidenţiază cetatea. Pentru cei care vin să viziteze cetatea noi trebuie să ilustrăm şi să punctăm istoria locală în cât mai multe cadre. Ştefan Mailat a transformat cetatea în castel, deci este ctitorul castelului. Aici, în cetate, erau apartamentele principelui, adică ale voievodului Mailat, pentru că nu a apucat să fie recunoscut ca principe“, ne-a spus Gheorghe Dragotă.

Sau chiar tronul acestuia…„Tot în castel este şi tronul acestuia, unde este inscripţionat şi anul, 1639, este autentic. În faţa tronului era şi o masă lungă. Sigur, noi o să facem toate acestea, dar mai mult o să sugerăm. O masă mare din lemn cu jilţuri, să se vadă că a fost o sală unde se ţineau şedinţele. De asemenea, aici a mai fost şi tribunalul Inchiziţiei, unde sentinţele erau capitale. După ce se dădea sentinţa, condamnatul era trimis la moarte“, ne-a povestit Gheorghe Dragotă.

Sala Breslei Tăbăcarilor
Într-o altă sală a cetăţii va fi reconstituită breasla tăbăcarilor, renumită, de altfel, în zona noastră. „Aici va fi sala de perioadă modernă şi vom reconstitui breasla tăbăcarilor, pentru că este renumită în Făgăraş. Sigur că interiorul ţărănesc care se află în această sală unde va fi reconstituită breasla va merge în altă parte, probabil în partea de nord a muzeului“, ne-a mai povestit Gheorghe Dragotă.

Castelul Principeselor
Cetatea Făgăraşului mai poartă şi denumirea de Castelul Principeselor. Curioşii vor avea ocazia să afle şi din ce cauză…pentru că se va ţine cont şi de acest aspect. „Acesta s-a mai numit şi castelul principeselor pentru că fiecare principe a făcut danie de zestre soţiilor castelul şi de aici şi denumirea de castelul principeselor. În Evul Mediu, femeile nu aveau drept de vot şi nu aveau voie să participe la şedinţele Dietei, şedinţele nobilimii. Dar cum femeile sunt puţin mai curioase din fire şi vor să audă tot, se ascundeau într-o mică firidă de dinainte de camera unde se ţineau şedinţele. Şi noi vom încerca să surprindem aceste momente. Eventual, vom încerca să reconstituim o principesă stând în această firidă şi trăgând cu urechea pentru ca vizitatorul să înţeleagă de ce era pusă aici acea principesă. Bărbaţii dezbăteau problemele importante, iar ele stăteau deoparte, în afara şedinţei pentru a asculta ce vorbesc“.
(Laura RAMBA)

continuare în numărul viitor