Situaţie gravă la Ecoterm

Peste 2 milioane de lei. La atât se ridică datoria pe care administraţia locală o are de achitat Regiei Ecoterm. Facturile restante datează încă din 2007, iar bugetul Făgăraşului a ajuns la fundul sacului, aşa că, deocamdată, nu se ştie pe unde vor scoate cămaşa. Nici edilii, nici conducerea Ecoterm. Dacă situaţia nu se va rezolva, Ecoterm ar putea să-şi închidă porţile, iar oraşul ar putea rămâne fără apă caldă şi căldură.

Banii care nu mai vin
Populaţia Făgăraşului plăteşte cam 60 de procente din preţul gigacaloriei. O parte din acesta ar trebui suportată de bugetul de stat , iar o alta, de bugetul local. Din 2007 însă, nici statul şi nici administraţia locală nu şi-au mai achitat această obligaţie. Colac peste pupăză, conform unei hotărâri de Guvern, administraţia locală trebuie să preia şi facturile neachitate de la bugetul de stat. Aşa că, peste noapte, Primăria s-a trezit că datoria pe care o are la Ecoterm s-a dublat şi a ajuns astfel la 2 milioane 200 de mii de lei. Noi. Mai mult, soluţia propusă, de eşalonare a datoriilor, nu a fost pe placul consilierilor locali, astfel că bani pentru subvenţiile la gigacalorie mai sunt doar pentru anul acesta.

„Din păcate, eşalonarea propusă de executiv nu a fost aprobată de consilierii locali. Nu am avut nici un vot şi nici un rezultat. Pentru anul în curs, avem bugetată o sumă de 800 de mii de lei cota-parte pentru Ecoterm. Din aceştia, au fost achitaţi 550 de mii de lei. Până la sfârşitul anului, suntem obligaţi să ne închidem cota din buget”, a declarat viceprimarul Făgăraşului Cătălin Cârje.

Soluţia, tot de la bugetul de stat?
De cealaltă parte, reprezentanţii societăţii Ecoterm spun că singura speranţă rămâne tot bugetul de stat. „Soluţia pentru a rezolva această problemă trebuie să vină de la buget, prin diferite alte forme. S-a iniţiat în ianuarie un proiect de hotărâre de Guvern pentru a se plăti toate sumele restante din fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului. Mai sunt şi alte rectificări de buget la nivel guvernamental care dau bani pentru cheltuieli de capital, deci eu cred că se pot găsi soluţii pentru rezolvarea acestor probleme”, ne-a mai declarat sursa citată.

De la bugetul de stat sau/şi de la cel local, cert este că undeva trebuie găsită o soluţie. În caz contrar, sistemul modern de distribuire agentului termic ar putea să se aleagă cu lacăt pe uşă. Iar făgărăşenii, ca şi mulţi alţi români, racordaţi la falimentarele sisteme centralizate, mai moderne sau mai vechi, să râmână în toiul iernii, în frig şi fără apă caldă. Şi împreună cu ei, pacienţii din spitale, copiii din creşe şi grădiniţe, angajaţii din instituţii. Care nu au nici o vină că acest sistem nu s-a reformat.
(Lavinia GHEORGHE)