Şi dacă ar fi fost… MAI PUTERNIC?

Sâmbătă, 25 aprilie. Seară de weekend. Lumea se odihneşte acasă sau se relaxează în localurile din oraş. Ora 20 şi 18 minute. În zona Vrancea, se produce un cutremur cu o magnitudine de peste 5 grade. El s-a simţit slab la Făgăraş. Pentru unii, a fost imperceptibil. Totuşi, starea de emoţie produsă după seism, născută pe fondul psihozei iminentului mare cutremur, ne-a făcut să ne înfiorăm la gândul că, în faţa stihiilor naturi, suntem doar nişte bieţi oameni fără apărare, la mila lui Dumnezeu.

,,Am scăpat acum, dar cum va fi data viitoare?”

,,Eram acasă, mă uitam la televizor. Am simţit că se mişcă fotoliul cu mine. Am crezut că mi s-a părut, dar apoi i-am auzit pe vecini vorbind pe casa scărilor”, ,, Eram pe stradă şi nici nu mi-am dat seama că e cutremur. Am ajuns acasă şi am văzut la televizor că a fost cutremur”, ,,Locuiesc la etajul 5, aşa că la mine s-a simţit destul de puternic cutremurul. Lustra se mişca, farfuriile de pe chiuvetă s-au mişcat uşor. Nici n-am avut timp să reacţionez. Noroc că n-a durat mai mult, cred că aş fi intrat în panică”, sunt doar câteva din mărturiile unor făgărăşeni despre cum au simţit ei cutremurul de sâmbătă. Cu toţii sunt bucuroşi că a fost un cutremur de slabă intensitate, care nu a produs pagube şi pierderi de vieţi omeneşti, dar sunt conştienţi că pericolul rămâne. Acesta vine de la starea în care se află unele clădiri, dar şi de la dotarea tehnică şi umană insuficientă a forţelor de intervenţie în cazuri de cataclisme naturale.

Cum acţionează autorităţile

Comitetul local pentru situaţii de urgenţă coordonează întreaga activitate de înlăturare a urmărilor dezastrului. Este condus de primarul municipiului şi din el mai fac parte şeful Potecţiei Civile, directori de instituţii şi manageri de agenţii economici. Se estimează proporţiile dezastrului, apoi se iau primele măsuri. Acestea vizează oprirea alimentărilor cu energie electrică, apă şi gaz metan în zonele afectate, pentru evitarea unor incendii sau explozii. Din păcate, dotarea tehnică este precară. Primăria nu dispune de utilajele grele necesare înlăturării molozului şi de eliberare a răniţilor de sub dărâmături: excavatoare, buldozere, macarale, camioane, iar cele pe care le are sunt cu totul insuficiente. Se apelează la unităţile economice din industrie şi construcţii, numai că nici aici dotarea tehnică nu mai e ce a fost odată. ,,Am făcut numeroase cereri de achiziţionare a unor utilaje, dar mereu am fost lăsaţi la coadă. Aveam nevoie de bărci pneumatice pentru inundaţii, de corturi, de generatoare de curent. Motopompele s-au cumpărat doar după mai multe inundaţii. După ce s-a întâmplat nenorocirea, se găsesc bani. Ce am reuşit să facem, este sistemul de comunicaţii; ne-am dotat cu staţii de emisie-recepţie, foarte necesare în asemenea cazuri, când liniile telefonice pot deveni inutilizabile. Oricum, în asemenea cazuri, se mai cere sprijin şi de la armată, de la alte instituţii sau primării”, ne-a declarat Marian Harabagiu, şeful Biroului de Protecţie Civilă din cadrul Primăriei Făgăraş.
SMURD şi detaşamentul de pompieri sunt primii care trebuie să intervină pentru salvarea vieţilor omeneşti a potenţialilor supravieţuitori şi pentru stingerea incendiilor. Efectivele prezente în unitate se mobilizează în 2-3 minute şi pleacă pe teren pentru o recunoaştere preliminară. Mobilizarea întregului efectiv al unităţii -150 de persoane-trebuie să se facă în maximum 90 de minute. Unitatea dispune Tehnica de intervenţie de care dispune unitatea e compusă din ambulanţă, maşină de descarcerare, autocisterne, bărci pneumatice.
UPU (Unitatea de Primire Urgenţe) din cadrul spitalului are în permanenţă de gardă un medic chirurg şi un anestezist, precum şi un medic la primirea urgenţelor. În caz de cataclism, sunt chemaţi toţi medicii chirurgi, anestezişti, traumatologi şi toţi asistenţii medicali disponibili. De asemenea, Serviciul de Ambulanţă intră în alertă şi se deplaseză la locul dezastrului cu toate ambulanţele, pentru primul ajutor.

Care sunt clădirile cu risc seismic

Chiar dacă la carte se spune că risc seismic prezintă doar clădirile multietajate, deci nu şi cele P+1( parter plus etaj), starea avansată de degradare a unor clădiri sau vechimea lor sunt factori agravanţi de risc. În această categorie se înscriau până acum câţiva ani clădirile celor două colegii, dar şi o parte din clădirile din centrul vechi al oraşului. Cele două licee au mai suferit lucrări de consolidare şi modernizare, dar nu şi toate clădirile vechi. Este cunoscută şi vizibilă starea de degradare a clădirii ce are la parter Banca Raiffeisen. De asemenea, prea liniştiţi nu pot fi nici locatarii blocurilor construite în anii 50, din cartierul Negoiu. Dar şi cei din blocurile turn din Tudor Vladimirescu. ,,Acolo, din cauza faptului că subsolurile erau mereu inundate, s-a constatat că blocurile începuseră să de afunde în pământ. S-au făcut, timp de mai multe luni, observaţii şi s-a constatat că procesul s-a oprit.Sunt blocuri de tip monolit, rezistente la cutremur dacă sunt bine ancorate în pământ, în fundaţie”, ne-a declarat Radu Stelea, consilier tehnic la Primăria Făgăraş.
De altfel, o situaţie clară a clădirilor vulnerabile la seism nu există la nivelul oraşului, sau cel puţin, nu este actualizată. ,,În 1998, s-au făcut mai multe expertize tehnice ale clădirilor ce necesitau consolidare; banii pentru expertize au venit de la Guvern, dar şi de la bugetul local. Le-am făcut, le-am trimis la Guvern, de unde n-am primit nici răspuns, nici bani. Situaţia a rămas aceeaşi sau e poate chiar mai rea, pentru că au trecut 11 ani de atunci şi starea unora din clădiri nu s-a îmbunătăţit, dimpotrivă”, ne-a mai spus Radu Stelea.

Cutremurul din 77- punct de cotitură

Momentul 4 martie 1977 a însemnat o cotitură în construcţii. Văzându-se dezastrul provocat atunci de seism la Bucureşti şi Zimnicea, conducerea de partid a hotărât să modifice radical normativele de proiectare şi construcţie, în scopul creşterii rezistenţei clădirilor la cutremur şi al siguranţei locatarilor. ,,Imediat după cutremurul din 1977, am fost în Bucureşti şi am văzut clădirile prăbuşite. Era vizibil faptul că unele se prăbuşiseră din cauza unor erori de proiectare, dar altele au căzut din cauza unor erori de execuţie. Nu s-au prăbuşit atunci doar clădiri vechi, ci şi blocuri noi. Atunci s-a modificat radical modalitatea de calcul a rezistenţei construcţiilor. Tot atunci s-a făcut o zonare seismică a ţării, iar proiectele clădirilor se făceau ţinând cont de acest factor”, ne-a declarat inginerul constructor Dan Pitiş.
O informaţie mai puţin cunoscută spune că seismul din 4 martie 1977 a fost şi actul de naştere al Casei Poporului. Ceauşescu a început să construiască un nou sediu pentru conducerea de partid şi de stat-actualul Palat al Parlamentului-pentru că i s-a spus că acolo este o zonă cu risc seismic mai scăzut decât în zona fostului CC. Neţinând seamă de dramele umane ale celor demolaţi şi cu toate costurile exorbitante necesitate de ridicarea faraonicei construcţii.
În Făgăraş, cutremurul din 4 martie 1977 nu s-a simţit atât de puternic ca în Bucureşti sau Zimnicea şi n-a avut ca urmare pierderi de vieţi omeneşti sau pagube materiale. Dar totuşi, a fost mai puternic decât cel de sâmbătă seara. Unii pereţi au crăpat, alţii s-au fisurat uşor. După cutremur, unele clădiri au fost consolidate. Nu se ştie cât de temeinic. Autorul acestor rânduri îşi aminteşte că Biblioteca Municipală a fost mutată din sediul ei, ce avea să devină Casa Căsătoriilor, în actualul spaţiu din cetate. S-a considerat atunci că clădirea nu mai prezenta siguranţă, mai ales că pe planşeu apăsa greutatea rafturilor cu cărţi. Ca unul care am lucrat în acea clădire, în anii 90, vă pot spune că nici acum nu eşti în siguranţă în acea clădire, care trepidează la trecerea fiecărui automobil mai greu!

Ce trebuie să facem noi

Ideal ar fi ca un seism să ne prindă cu casa consolidată, dacă aceasta are nevoie de astfel de lucrări. Nu avem bani de aşa ceva, dar măcar putem să nu dărâmăm pereţi interiori, pereţi de rezistenţă, piloni de susţinere şi să nu permitem nici altora să o facă. Spre binele tuturor.
Chiar dacă am participat cu toţii la măcar un exerciţiu, la o simulare de cutremur, chiar dacă am trăit, mulţi dintre noi cutremurul din 77, e bine să ştim cum să ne păzim. Statul sub cadrul uşii e valabil în cazul clădirilor cu ziduri groase, deci cu rame de uşi late. În cazul sălilor de clasă din şcoli, se recomandă adăpostirea sub mese. În cazul blocurilor, este recomandabilă adăpostirea lângă o piesă de mobilier grea, de preferinţă un dulap. Un planşeu care cade, se va sprijini cu o parte în dulap, lăsând un spaţiu unde putem fi cât de cât protejaţi. Trebuie să rezistăm tentaţiei de a fugi pe scări, pentru că acea casă a scărilor este locul cel mai contraindicat, fiind cel mai expus prăbuşirii.
Concluzia de tras ar fi de fapt o speranţă. De fapt, mai multe: sperăm că autorităţile, chiar dotate insuficient, ştiu măcar ce trebuie făcut. Să sperăm că nu ne vom pierde noi cu firea, pentru că panica poate fi mai rea decât cutremurul însuşi. Să sperăm că un mare cutremur nu ne va atinge în timpul vieţii noastre terestre. Şi să sperăm că, dacă va veni, nu va fi prea puternic. Şi să mai reţinem un lucru, strict autentic şi adevărat, spus mai demult de autoritatea în domeniu numită Gheorghe Mărmureanu: prin faptul că împiedică acumularea de tensiuni în adâncul Pămâtului, eliberându-le periodic, cutremurele mici şi dese MICŞOREAZĂ posibilitatea producerii unui cutremur de mare magnitudine. În rest, să ne ferească Dumnezeu!
Dan CIOCOIU