Pană de curent şi de bun simţ

Dacă bate puţin vântul sau plouă mai tare, făgărăşenii rămân imediat fără curent electric. Fie li se strică electrocasnicele, fie rămân fără calculatoare, oamenii suferă pierderi mari fără ca cineva să-şi asume vreo responsabilitate. În schimb, dacă uită să achite mai mult de o lună factura la electricitate, societatea îşi aminteşte de responsabilităţi şi îi lasă prompt pe întuneric.

Se întâmplă din nou…
Mulţi dintre concitadini s-au obişnuit deja ca, atunci când vin ploile de vară ar putea avea neşansa să rămână fără electrocasnicele pentru care au plătit rate grele. Desele pene de curent din perioada de vară, indiferent că afară era furtună sau cer senin, le-au adus unor făgărăşeni pagube uriaşe, aşa că oamenii ştiu deja ce au de făcut când văd nori pe cer.

“Căderile de tensiune mi-au stricat două centrale termice şi două televizoare. Prevăzătoare din fire, centralele le-am asigurat, aşa că urmează să mă adresez firmei de asigurări, poate reuşesc să obţin ceva”, “Când văd că vine vreme rea, scot tot din priză. Ştiu că pe astfel de vreme sigur vom rămâne fără curent şi vreau să evit stricăciunile”, ne-au spus făgărăşenii.

Nimeni nu ştie nimic
Dacă penele de curent le-au stricat electrocasnicele, mulţi dintre făgărăşeni nu au ştiut cui să se adreseze. Nici măcar angajaţii săptămânalului Bună Ziua Făgăraş nu au reuşit să afle de ce se ajunge într-o astfel de situaţie. Reporterii noştri au fost trimişi dintr-un birou în altul, întrucât la Făgăraş nimeni nu e autorizat să dea relaţii presei. ,,Noi avem purtător de cuvânt la Braşov. Dacă cineva de la distribuţie vrea să vă dea relaţii, încercaţi acolo” a spus cineva dintr-un birou.

Nici acolo unde au fost îndrumaţi, reporterii nu au găsit pe nimeni care să lumineze situaţia, iar la Braşov există într-adevăr un purtător de cuvânt al societăţii care, ghinion, momentan e în concediu.

Avem de-a face cu metehne vechi de mai bine de 20 de ani, de regie de stat, deţinătoare de monopol, care ştie că fără ea nu se poate. Şi că, vrea-nu vrea, amărâtul de consumator tot la mâna lor ajunge. Cum ar veni, hoţul cu un păcat, păgubitul cu o sută.

Ce poate face păgubitul
În cele de mai sus, e vorba de două cazuri distincte: de deteriorare a electrocasnicelor ca urmare a intemperiilor ( furtună, tunete, trăznete) şi de fluctuaţii de tensiune în încercarea de repunere în funcţiune a instalaţiilor de furnizare a curentului electric, de către furnizor. Acestea nu sunt neapărat urmare a intemperiilor, ci a unor lucrări sau avarii la reţeaua de distribuţie. Dacă v-aţi trezit cu frigiderul, maţina de spălat sau televizorul arse dintr-una din aceste cauze vă puteţi adresa justiţiei sau Oficilui pentru Protecţia Consumatorului.

,,Păgubitul poate da în judecată regia de electricitate pentru răspundere contractuală. Se consideră că una dintre părţi nu şi-a exercitat atribuţiile conform prevederilor contractuale, iar produsul livrat nu a îndeplinit parametri de calitate, a fost deci necorespunzător. Dacă aceste prevederi nu au fost respectate din neglijenţă, se poate cere tragerea la răspundere contractuală delictuală. Din păcate, este vorba de timp şi bani: oamenii ştiu că un proces poate dura foarte mult şi i-ar costa şi mulţi bani. În tot acest timp, el trebuie să-şi cumpere oricum alt bun de folosinţă îndelungată. E greşit, pentru că în instanţă, păgubitul poate solicita şi daune morale, care acoperi prejudiciul, iar cel găsit vinovat, în speţă, furnizorul de utilităţi, va plăti şi cheltuielile de judecată”, ne-a declarat avocatul Cristian Drăghici.

Calea de recuperare a prejudiciului se pate face şi prin Oficiul pentru Protecţia Consumatorului. ,,Păgubitul trebuie să facă o sesizare la OPC, iar inspectorii noştri vor face o investigaţie. Dacă se constată că vina aparţine furnizorului de utilităţi, OPC va înainta acestuia o notă prin care acesta e obligat la plata de daune. Pot să vă spun că există precedente, iar regia de electricitate a mai plătit despăgubiri unor abonaţi casnici sau industriali”, ne-a declarat Marius Dunca, directorul OPC Braşov.

Dacă bunul este asigurat, atunci firma asiguratoare va plăti păgubitului suma compensatorie, urmând să-şi recupereze banii printr-o acţiune în justiţie împotriva firmei vinovate.

Cu toate acestea, mai bine şi mai sigur ar fi să procedăm tot ca până acum, când e ,,vreme mare”: scoatem tot din priză şi aşteptăm să treacă. Dar dacă furtuna nu ne prinde acasă, trăzneşte în apropiere şi ne prăjeşte toate cele? Sau după câteva opriri-porniri de curent, ni se arde tot ce avea ghinionul să fie în priză, ce facem? Plătim? Plătim! C-aşa-i la noi!
Dan CIOCOIU