Fericire prin muncă

Munca nu înseamnă întotdeauna numai o mod prin care se câştigă bani. Prin muncă, tinerii cu dizabilităţi de la Căminul Canaan din Şercaia au câştigat mai mult de atât. Munca îi ajută să se integreze, le dezvoltă abilităţile şi cunoştinţele. Pentru ei, este o terapie. Şi mai mult de atât, o bucurie. Tinerii din centru pun mult suflet în ceea ce fac în atelierele protejate, iar asta se poate citi în ochii lor.

Mai multe programe educaţionale

Povestea lor începe în momentul în care au ajuns la Şercaia. Aveau o vârstă fragedă. Se întâmpla în urmă cu 15 ani. „Majoritatea copiilor sunt în centru din anul 1993. Au trecut prin mai multe programe educaţionale, tot în cadrul centrului, iar în urma evaluărilor făcute de-a lungul timpului şi ţinând cont şi de dorinţele şi abilităţile lor, au fost integraţi în atelierele protejate de ţesătorie şi tâmplărie“, a declarat şeful compartimentului de Terapie Educaţională, Mădălina Gheorghe.

Iubesc ceea ce fac

În unul din atelierele de ţesătorie, patru tineri lucrează la război. Toţi ştiu exact ce au de făcut. Lucrează cu multă pasiune, dar au avut un drum lung de străbătut până să ajungă aici. „Am plecat cu ei de la munca la gherghef. Am lucrat cu ei pe gherghef, explicându-le pas cu pas ce au de făcut. Acum, lucrează la război şi rareori au nevoie de ajutorul nostru. Una dintre tinere, Claudia, face totul singură şi nu necesită deloc intervenţia noastră “, ne-a spus instructorul Tunde Szabo.
Claudia nu ridică ochii de la război. Cu greu o convingem să se oprească o clipă şi să ne povestească despre munca ei. Fericirea i se citeşte în ochi atunci când o rugăm să ne facă o demonstraţie. „Trebuie să pui cu atenţie aţele, să bagi suveica şi să tragi. E foarte frumos ceea ce iese apoi“, povesteşte Claudia.
În atelierul de tâmplărie, alţi tineri. Aceeaşi dragoste pentru muncă, la fel ca şi în atelierul de ţesătorie. Aici, fiecare a ales ceea ce vrea să facă. Astfel, până la produsul finit, piesele trec prin mâna fiecărui tânăr. „Mie îmi place cel mai mult la strung“ ne spune Ancuţa. Îndrumătorul îi laudă pe fiecare pentru ceea ce iese din mâinile lor. „Sunt copii foarte muncitori. E adevărat că unii se descurcă mai bine, alţii mai puţin bine, dar până la urmă, numai lucruri frumoase ies din mâinile lor“, povesteşte instructorul Istvan Bartoş

Terapie prin muncă

Majoritatea tinerilor din centru au încă nevoie de terapie, iar munca ocupă un loc important în dezvoltarea lor. „Munca de aici îi ajută în primul rând să se integreze. E vorba de integrarea socio-profesională; îi ajută să-şi dezvolte abilităţile şi le dezvoltă cunoştinţele “ ne-a mai spus Mădălina Gheorghe.
Astfel, munca le-a adus acestor tineri încrederea în ei înşişi. I-a făcut să creadă în ceva şi în faptul că şi ei pot deveni cineva. Că nu sunt cu nimic mai prejos decât ceilalţi semeni ai lor, mai norocoşi poate.
Lavinia GHEORGHE