Făgărăşenii au preferat Crăciunul tradiţional

Sărbătoarea Crăciunului a fost un prilej pentru fiecare făgărăşean să uite de necazuri, de neajunsuri, de criza economică şi să petreacă alături de familie şi prieteni Naşterea Domnului. Dacă unii au preferat să plece din localitate, majoritatea făgărăşenilor au petrecut la Căminele Culturale din satele învecinate unde cetaşii au organizat aproape în fiecare seară jocuri şi baluri. Nici cluburile din oraş nu au rămas prea goale. O parte din tinerii făgărăşeni au petrecut sărbătorile în aceste localuri.

În aşteptarea cetei de feciori
Majoritatea făgărăşenilor nu concep Crăciunul fără miros de brad în casă, fără miros de cozonac sau fără bucate tradiţionale pe masă. Dar mai importante sunt colindele tradiţionale păstrate din moşi strămoşi. Grupuri de colindători au trecut zilnic pragul făgărăşenilor pentru a vesti Naşterea Domnului. Alături de ei s-au numărat şi cetele de feciori din satele Ţării Făgăraşului. Anul acesta în majoritatea localităţilor din zona noastră au fost organizate cete de feciori. Mulţi dintre orăşeni au preferat să petreacă zilele de sărbătoare în preajma cetaşilor. Au mers la părinţi, rude sau prieteni şi au aşteptat ca feciorii din ceată să-i colinde. Cetaşii au fost primiţi conform tradiţiei, cu colac, carne şi bani. Colinda feciorilor din ceată a fost răsplătită de unele gazde chiar şi cu 200 de lei. „Cu aceşti bani vom plăti muzica, vinul dar şi alte cheltuieli pe care le mai avem“ „Aveam emoţii şi ne-am gândit că nu o să ne primească oamenii mai ales că bani nu prea sunt dar nu a fost aşa. Majoritatea sătenilor ne-au primit cu colinda şi am făcut şi bani destui pentru cheltuielile noastre“ ne-au spus câţiva cetaşi din Mărgineni.

La Comăna, feciorii au mers cu turca
Deşi colindatul cetelor este asemănător, fiecare sat se diferenţiază de celelalte fie prin colindele cântate, fie prin portul popular. De exemplu, în Comăna de Sus şi Comăna de Jos feciorii merg cu turca. Cei cinci feciori au mers din casă în casă în ajunul Crăciunului şi au vestit Naşterea Domnului. Bineînţeles că oamenii i-au şi răsplătit. Anul acesta băieţii au câştigat la fiecare casă în jur de 100 de lei. Dacă gazdele au avut şi fete plata a fost mult mai mare.

Dacă în aceste sate feciorii merg din casă în casă, în Crihalma ceata de feciori îşi alege gazdele. De obicei sunt stabilite 10 – 15 gazde sau tisturi cum li se spune la mai marii satului. Este vorba de dascăli, primar, preot sau alte persoane de vază din localitate. În aceste case cetaşii sunt răsplătiţi mult mai bine decâ la gospodăriile obişnuite. Anul acesta au primit chiar şi 200 de lei din partea fruntaşilor satului. Ceilalţi săteni sunt colindaţi la poartă. Feciorii merg pe uliţele satului, iar oamenii ies la poartă şi le dau colaci, carne şi bani. Tot din tradiţie face parte şi masa organizată pe data de 27 decembrie, de Sfântul Ştefan. Cetaşii îi invită la Căminul Cultural pe toţi oamenii din sat care i-au primit la colindat.

La joc şi la bal
La mare căutare au fost jocurile şi balurile tradiţionale organizate la Căminele Culturale. Acestea au fost neîncăpătoare pentru sutele de oameni care au venit să se distreze. La jocurile organizate feciorii şi fetele din ceată s-au îmbrăcat româneşte. Cei prezenţi la aceste evenimente au putut admira costumele dar şi dansurile tradiţionale din fiecare sat. În Copăcel la primul joc fetele şi feciorii cutreieră tot satul acompaniaţi de muzică. Oamenii au ieşit şi în acest an la porţi pentru a-şi vedea pe tinerii cetaşi.

Bineînţeles că muzica populară a răsunat aproape seară de seară la jocurile din sat. Învârtita, poşovoaica, sârba sau brâul sunt principalele jocuri pe care cetaşii din satele Ţării Făgăraşului dansează. „Este foarte frumos. Am aşteptat cu nerăbdare jocurile şi balurile. Aşa simţi că e Crăciunul“ „Ne-am distrat foarte bine chiar dacă nu am ştiut prea bine să dansez pe muzică populară. Cred că anul viitor voi fi expertă“ ne-au spus câţiva tineri.

Satele au fost mai animate şi de cei veniţi din străinătate. Mulţi oameni au profitat de cele câteva zile libere de la muncă şi s-au întors acasă printre cei dragi. „Chiar dacă sunt frumoase sărbătorile şi în Italia nu se compară cu cele de acasă. Abia am aşteptat să vin acasă iar când am auzit că e ceată m-am bucurat şi mai mult. Îmi aduc aminte în aceste fel de anii tinereţii când eram şi eu ca aceşti copii“ ne-au spus câţiva oameni din Hurez care muncesc în străinătate.

Fiecare ceată a organizat atât de Crăciun cât şi de Anul Nou cam patru jocuri şi patru baluri. În Beclean muzica şi voia bună a fost la ordinea zilei. Încă din prima zi de Crăciun au fost organizate jocuri şi baluri. Căminul Cultural din localitate a fost neîncăpător pentru sutele de oameni adunaţi la petrecere.

La fel şi în Săsciori. Balurile şi jocurile organizate de tineri au făcut ca satul să prindă viaţă în zilele de Crăciun dar şi de Anul Nou. Cetaşii au pregătit şi surprize celor care au ales să petreacă cu ei. Mioara Greavu, Mioara Marinca şi Ionuţ de la Făgăraş au întreţinut atmosfera în serile de sărbătoare.

De sărbători la Copăcel
Sărbătoarea Sfântului Ştefan a fost prilej de veselie pentru sătenii din localitatea Copăcel! Festivalul „De sărbători la Copăcel“, ajuns la cea de-a treia ediţie a adunat la Căminul Cultural zeci de localnici. Aceştia au fost spectatorii unui concurs de colinde la care au luat parte mai multe grupuri de colindători din comună. Evenimentul a fost organizat de Asociaţia S.O.S. Ţara Făgăraşului şi de Primăria comunei Hârseni.

Cetele din Mărgineni, Sebeş sau irozii din Copăcel i-au încântat pe toţi cei prezenţi la eveniment. Mai mult, spectatorii au avut ocazia să audă câteva colinde foarte vechi specifice satului Copăcel. În cadrul concursului organizat cu această ocazie mai mulţi oameni vârstnici au ţinut să colinde. „Naşterea Ta, Hristoase“ „Sus în deal la Rusalimu“ sunt doar două colinde foarte vechi pe care strămoşii le cântau în zilele de Crăciun. Bineînţeles că participanţii la concurs au fost şi premiaţi. Nici copiii nu au fost uitaţi. Aşa că Moş Crăciun le-a împărţit tuturor dulciuri.

De Bobotează şi de Sfântul Ioan
Tradiţiile de sărbători se ţin lanţ până de Sfântul Ioan, pe 7 ianuarie, când cetele de feciori se „desfac“. Nu înainte însă de ultimele jocuri şi baluri. În Sebeş, Berivoi, Copăcel dar şi în multe alte sate ultimul joc, cel din 6 ianuarie, durează până la miezul nopţii când toţi cei care poartă numele de Ion sau Ioana sunt aruncaţi în sus. În multe sate în seara de 7 ianuarie, ca semn că s-au terminat distracţiile din sărbătorile Crăciunului, Anului Nou şi Bobotezei, feciorii care au fost în ceată aranjează la gazda lor o petrecere cu mâncare şi băutură, la care sunt chemate şi fetele din sat.
(Mihaela BĂRGĂOANU)