De 700 de ori Bună Ziua, Făgăraş!
Au trecut 14 ani. Oare când? Tot scriind zilnic, tot cutreierând coclaurile sau birourile în căutarea unei ştiri, nici n-am observat cum a trecut timpul. Ne mai reamintea doar un număr rotund de apariţii. 100, 200, 300, iată, acum 700! Sărbătoream, mai restrâns sau mai de amploare, mai cu fast (mai rar) sau mai auster (tot mai des!), apoi mergeam mai departe. Evenimentele nu ne aşteaptă, nu ne întreabă dacă suntem dispuşi, dacă toate sunt OK cu noi. Vin peste noi şi se cer relatate. În 14 ani, mulţi ne-au trecut pragul şi au lucrat alături de noi. Unii s-au pierdut pe drum, au părăsit presa. Alţii au rămas în presă, dar ne sunt concurenţi. Concurenţi, nu inamici, nu duşmani. În fond, cu toţii am plecat din acelaşi loc! Migraţia în presă şi nu numai, e un proces firesc. Aşa a fost şi aşa va mai fi. Dar, indiferent cine scrie sub această titulatură, sub acest brand, trebuie să-l ducă mai departe, la aceleaşi standarde de cinste şi de profesionalism. Ba chiar să le ridice, pentru că întotdeauna e loc de mai bine şi trebuie să-ţi propui mai mult. Noi, cei care lucrăm acum la acest ziar, indiferent că scriem, tehnoredactăm sau ne ocupăm de marketing, avem câteva cuvinte să vă spunem. Înainte de ale citi, Bună Ziua Făgăraş ţine să le mulţumească tuturor celor care la un moment dat, şi-au pus talentul, îndemânarea, timpul şi chiar sănătatea în slujba acestui ziar. Această marcă a rezistat şi este ceea ce este şi datorită muncii voastre. Vă mulţumim şi să ştiţi că nu v-am uitat! Iar pentru voi, cei care ne citiţi, nu vă promitem încă 700 de numere! Dacă voi ne veţi citi, sute de numere vor mai urma. Dar chinezii spuneau că şi o călătorie de un milion de kilometri începe cu un pas. În cazul nostru, acel pas se cheamă numărul 701. Care va începe tot cu ,,Bună Ziua, Făgăraş”!
Ce să spun acum, la 700 de numere de BZF? A trecut prea repede! Parcă ieri Dan Ciocoiu, Adela Lazăr, Călin Pisoiu şi subsemnatul (cu o rubrică micuţă de sport!) primeam patru pagini în Bună Ziua Braşov ca să scrie ceva local. Aşa au început, după două suplimente, să apară primele numere din Bună Ziua Făgăraş cu Călin Alexandru (Pisoiu) redactor şef. Practic el a înfiinţat BZF la Făgăraş. Trebuie să îi dăm Cezarului ce-i al Cezarului… Au trecut de atunci 14 ani! Paisprezece ani de bucurie, de tristeţe, de insuccese, de succese, de realizări, de nerealizări… etc. În toţi aceşti ani, am crezut că putem să îţi aducem realitatea în casa ta. Dacă am reuşit, doar tu, cititorule, o poţi spune! Cert este că noi ne-am străduit să facem tot ce putem ca să o prezentăm aşa cum este ea.
Nu am încercat să îşi prezentăm ideile noastre, ci am încercat să îţi prezentăm faptele aşa cum s-au petrecut. Ideile a trebuit să şi le faci singur! Am lăsat ca tu, cititorul, să iei din BZF doar ce te satisface. Am vrut ca Bună Ziua Făgăraş să fie al doar al tău. Nu ştiu dacă am reuşit, dar ce am reuşit în aceşti ani este faptul că BZF a ajuns, conform sondajelor, liderul publicaţiilor locale. Acest lucru nu se putea realiza decât datorită ţie! Pentru asta, BZF îţi mulţumeşte de 700 de ori!
Sandu GHERGHE
Bună Ziua Făgăraş reprezintă pentru mine o provocare, o provocare pe care o retrăiesc în fiecare zi alături de colegii mei. Nicio zi nu este ca alta pentru că în fiecare zi se întâmplă altceva, iar noi, echipa „Bună Ziua Făgăraş“ am încercat să fim în mijlocul evenimentelor. Am trăit sentimente de bucurie, dar şi de tristeţe alături de făgărăşeni.
,,Bună Ziua Făgăraş” înseamnă pentru mine şi munca în echipă pe care am descoperit-o în urmă cu 3 ani, când am păşit pentru prima oară în redacţia săptămânalului. Împreună cu colegii mei, am reuşit să aduc în casele făgărăşenilor cele mai importante ştiri atât din Făgăraş, cât şi din satele Ţării Făgăraşului. Şi nu este o muncă deloc uşoară cum mulţi cred acest lucru. Este o muncă pe care dacă nu o faci cu pasiune şi plăcere nu o poţi duce la capăt. Cu pasiunea şi dăruirea oamenilor care muncesc în redacţia săptămânalului „Bună Ziua Făgăraş“, ziarul a ajuns astăzi la 700 de numere. Mai important însă este faptul că săptămânalul a ajuns să fie citit, atât on-line cât şi tipărit, de zeci de mii de făgărăşeni din toate colţurile ţării şi chiar ale lumii, făgărăşeni care aşteaptă cu nerăbdare ca un nou număr al ziarului să vadă lumina zilei. La mulţi ani !
Mihaela BĂRGĂOANU
Am făcut cunoştinţă aşa cum se cuvine cu „Bună Ziua Făgăraş“ pe vremea când avea doar 150 de ediţii şi am început să scriu articole după apariţia numărului 400. Pot să spun că am trecut, în acest timp, adică din 1998 şi până în 2004, prin mai multe etape, de la secretariat şi până la tehnoredactare, de la corectură şi până la poziţia de redactor şef. Ceea ce vreau să spun de fapt este că mi-e atât de drag ziarul ăsta încât parcă simt că îmi aparţine, el mie, dar şi eu lui, că atunci când îl răsfoiesc simt că am ajuns acasă! Acum, că a ajuns la 700 de ediţii… ce pot să spun… mă bucur că încă sunt pe baricade (chiar dacă sunt într-o „scurtă“ pauză de doi ani) şi urez redacţiei la cât mai multe ediţii. La mulţi ani!
Maria BĂRĂGAN
În urmă cu 6 ani, intram pentru prima oară în redacţia săptămânalului Bună Ziua Făgăraş. Am primit un birou şi mi s-a oferit ocazia să scriu. Acesta a fost începutul. Au urmat 6 ani de ştiri (între timp am avut o pauză de «maternitate»). Au urmat zile care n-au semănat niciodată una cu cealaltă. Poate doar cafeaua de dimineaţă cu colegii (pentru care vă asigur că merită să te trezeşti, chiar dacă între timp colegii s-au mai schimbat). Colegi care au devenit parte din familia mea, cu care am înfruntat ger, viscol, ninsoare, zăpadă, canicule, inundaţii, gripă aviară (înfruntată cu stoicism şi de copilul meu care urma să vină pe lume !). A meritat însă. Împreună am reuşit să ne bucurăm, să facem haz de necaz în momentele de tristeţe, să ne corectăm atunci când am fost criticaţi şi să fim mândri atunci când munca noastră iese de sub tipar. Astăzi, după şase ani de presă, nu sunt jurnalistul perfect. Nici nu tind să fiu. Sunt poate ziaristul cazurilor sociale. Jurnalistul care plânge atunci când citeşte drama în ochii unor copii sau atunci când înţelege disperarea oamenilor aflaţi în suferinţă. Pentru că, în spatele numelui din caseta de redacţie, nu sunt decât un om la fel ca orice cititor al nostru, un om care a avut însă privilegiul să reflecte trăirile făgărăşenilor, bucuriile şi necazurile, neajunsurile şi dorinţele lor.
Pentru toate astea, îţi mulţumesc BZF! Îţi mulţumesc, BZF, că timp de 6 ani mi-ai dat ocazia să scriu aşa cum simt!
Lavinia GHEORGHE
700 de numere, dintre care vreo 300 „aranjate” de mine. Aşa de mult?!? Tehnoredactarea, cum numim noi aranjarea în pagină a unei publicaţii (plasarea textului, a ilustraţiilor, a chenarelor) este foarte rar observată în mod conştient de cititori. Cu toate acestea, ea este indispensabilă în apariţia pe hârtie a unui ziar. Şi iată că (îmi vine sau nu să cred) sunt parte a aproape jumătate din istoria acestui săptămânal al oraşului meu natal.
E o muncă pe care am făcut-o cu plăcere încă de la început, deşi nu prea ştiam cum se face. Mi s-a părut întotdeauna că mi se potriveşte, că îmi e cumva firească, uşoară, deşi mi s-a spus de multe ori: „Cum poţi să ai atâta răbdare?”. E drept că aranjarea, de exemplu, a paginilor de anunţuri e o probă de foc pentru răbdarea omului, am considerat însă întotdeauna că răbdarea e o virtute ce trebuie cultivată.
Între timp munca mea s-a extins şi la redactor, apoi redactor şef la publicaţia „Apostolat în Ţara Făgăraşului”, care apare cu sprijinul „Bună Ziua Făgăraş”. Nu am renunţat însă la tehnoredactare, pentru că e o muncă pe care o fac cu plăcere.
La mulţi ani, BZF! Ce îţi doresc la aniversare? Încă multe sute de numere de acum încolo, făcând o presă de calitate (atât de rară astăzi!), fără mojicii, fără scandaluri create artificial din anumite interese, fără minciuni. Cu alte cuvinte, chiar moto-ul: „Noi scriem în limita adevărului.”
Natalia CORLEAN
O…carieră frumoasă, în care şi informaţia sportivă a avut locul ei bine definit. La mulţi ani, BZF şi cât mai multe prezenţe în echipa presei locale!
Silviu COMAN
,,Sunt bucuroasă că m-am alăturat echipei acum, la ceas aniversar. Am întâlnit colegi profesionişti, interesaţi de tot ceea ce se întâmplă în oraş şi buni jurnalişti. Sper ca odată cu ei să cresc şi eu. Iar numărul 1.400 al săptămânalului să mă prindă tot aici, alături de ei, cu aceeaşi pasiune şi obiectivitate. LA MULŢI ANI, BUNĂ ZIUA FĂGĂRAŞ!”.
Alina ROMAN
Eram acolo, în martie 96, când a apărut timid, în peisajul incipient al presei făgărăşene. Am mai scris câte un articol, când şi când, am ţinut un top ce se difuza la radio, am făcut şi corectură. M-am ocupat şi de distribuţie, am făcut facturi, chitanţe şi alte hârţogării. Apoi am făcut o pauză de presă, de vreo trei ani. Am revenit ,,în branşă”, dar la altcineva. Acum doi ani, ne-am reîntâlnit. L-am regăsit mai viguros, mai credibil, mai serios, mai profesionalizat decât îl lăsasem la despărţire. Şi am luat-o de la capăt, pas cu pas. Mai un articol, mai un interviu. ,,Relaţia” noastră a devenit din ce în ce mai strânsă. Apoi, în octombrie 2008, prin forţa împrejurărilor, mi-a fost încredinţată conducerea lui. Şi de atunci, mă străduiesc să nu-i cobor standardele, să nu vă dezamăgesc pe voi, cei care ne citiţi săptămânal. Sigur, e tot mai greu. Criza ,,muşcă” din încasările din publicitate, din pagini şi din tiraj. Ziare mai vechi, mai puternice şi mai cu tradiţie, au dispărut din peisajul presei autohtone. Noi am rămas mai puţini, dar ne străduim să ne facem treaba la fel de bine ca atunci când numărul redactorilor era dublu. Trăim o nouă viaţă pe internet, unde, de un an, avem ,,haine” noi. Numărul celor care ne citesc, făgărăşeni din ţară şi de peste hotare, creşte continuu. Ne bucură, ne dă sentimentul că nu scriem în zadar şi puterea de a continua. Toate greutăţile nu ne descurajează. Strângem din dinţi, sperăm la vremuri mai bune şi…mergem mai departe! Momente grele au mai fost, vom supravieţui. Şi vom continua să vă spunem, săptămânal în ziarul tipărit, zilnic pe internet, ,,Bună Ziua, Făgăraş!”
Dan CIOCOIU








Felicitari! Sandule, am vazut articolul ( ma uit pt. prima data la aceste pagini) si ma bucur pt. voi. M-am apucat sa va scriu inainte de a citi tot articolul dar in mod sigur o sa-mi iau timp sa citesc totul. Sint tare curios despre ce subiecte scrieti si ce informatii raspinditi. Dintre toti imi sinteti doar tu si Dan C. cunoscuti. Stii cine este autorul acestor rinduri ?
Tip: am fost vecini in blocul turn…!
Stiu despe cine este vorba. Te salut Radu si astept vesti despre tine si despre alti români aflati peste hotare. Hai sa facem din acest site un loc de intilnire , un schimb de idei cu subiecte din Fagaras.
La multi ani si la multe editii din partea unei foste colege! va pup! isvan