Cetatea-mândria oraşului

Avem istoria în mijlocul nostru şi nu o putem cunoaşte. Este tristul adevăr în ceea ce ne priveşte pe noi, făgărăşenii. Avem o cetate încărcată de istorie care are doar câteva uşi deschise, restul sunt ferecate de indiferenţă şi de lipsa banilor. Dacă fizic nu puteţi pătrunde dincolo de zidurile medievale, noi, redactorii Televiziunii Făgăraş şi ai săptămânalului Bună Ziua Făgăraş, vom încerca să vă facem cunoştinţă cu cetatea noastră, a făgărăşenilor, cu istoria noastră. Am prezentat în ediţiile trecute turnul porţii, iar acum vom încerca să vă prezentăm Turnul DONJON

Turnul locuinţă
Turnul DONJON este cel mai vechi turn al castelului. I se spune şi Turnul Roşu întrucât era singurul acoperit cu ţiglă şi alamă, celelalte părţi ale castelului fiind acoperite cu şindrilă. Donjonul a fost construit se pare, în anii 1200. Cu mult înaintea castelului. “Turnul Donjon, turnul roşu sau, cum i se mai spune, Turnul Circular, este cel mai vechi turn al castelului şi dealtfel şi cel mai înalt. Are 5 nivele şi datează din a doua jumătate a secolului XIII, deci imediat după anul 1250, când vechea cetate din lemn şi pământ a fost distrusă de tătari, pe la 1241-1243. Imediat s-a încercat refacerea ei pe un alt amplasament. Se pare că acest turn a fost construit tocmai de legendarul Negru Vodă, întrucât acest turn este similar cu cel din cetatea lui Negru Vodă de la Breaza şi are analogii cu alte turnuri de la sud de Carpaţi”, ne-a povestit istoricul Gheorghe Dragotă, directorul Muzeului Ţării Făgăraşului

Nu are cum să treacă neobservată arhitectura acestui turn. O arhitectură care ne aminteşte că Făgăraşul are propria istorie pe care nimeni şi nimic nu i-o poate lua. “Acest turn a fost făcut din piatră şi cărămidă. La fundaţie are peste 3 metri grosime şi pe măsură ce s-a ridicat, s-a mai îngustat, astfel încât la nivelul cel mai înalt are puţin peste 1 metru grosime. Până la nivelul al doilea, turnul este circular, de aceea i se mai spune şi turn rotund, iar de la nivelul al doilea are formă octogonală, similar cu alte turnuri ale castelului. Ca arhitectură, el mai este prevăzut şi cu două scări. Una care făcea legătura din exterior către interior, scară descoperită recent, prin 1998, în urma unor cercetări arheologice făcute de specialişti. De asemenea, mai are o scară interioară, o scară secretă, care făcea legătura între sala tezaurului şi dormitorul principelui”, ne-a mai spus istoricul Gheorghe Dragotă.

Turnul- locuinţa principelui
Despre turnul DONJON am aflat că a găzduit principi, principese, familia domnitorului Mihai Viteazu sau a ascuns între zidurile groase tezaurul ţării. Un turn care, mult mai târziu, a devenit închisoare pentru cei care luptau împotriva comunismului. Un turn care ne arată istoria aşa cum este ea şi care, din păcate, astăzi nici măcar nu poate fi vizitat. Am început discuţia în sala tezaurului. ,,Aici, în acest turn, îşi avea locuinţa castelanul, voievodul, principii Transilvaniei, pentru că de la jumătatea secolului al XVII- lea, cetatea a fost reşedinţă princiară. De asemenea, aici era şi comandamentul. De aici se dădeau comenzile de către pârcălabi, de căpitani, de principe, în situaţia în care castelul era asediat de către cotropitori», ne-a povestit Gheorghe Dragotă.

Am urcat apoi la un alt nivel. Un alt peisaj, o altă arhitectură. ,,Ne aflăm la nivelul al treilea al turnului Donjon, unde îşi avea dormitorul principele. Această încăpere este impresionantă, mai ales prin arhitectura sa, prin aceste arce şi prin această boltă», ne-a mai spus Gheorghe Dragotă.
Ne-am aventurat apoi pe o scară întunecată, care ne-a dus la ultimul nivel al turnului. Ultimul nivel al turnului Donjon, nivelul 5, a fost, în perioada comunistă, închisoare pentru deţinuţii politici. Între 1948- 1960, au ajuns cu celulele până la acest nivel, ca dovadă, pe unul dintre zidurile ferestrei se văd încrustate numele unor persoane care probabil au fost deţinuţi politici. De exemplu Urdea, am reuşit noi să descifrăm. Această încăpere impresionantă prin arhitectură. Pavimentul era din parchet englezesc şi cu tavan deosebit» ne-a mai spus istoricul Gheorghe Dragotă.

Mai sus de ultimul nivel se afla orologiul care acum nu mai există. Sunt multe lucruri care s-au stins în timp în Cetatea Făgăraşului, dar şi multe care se mai pot salva. Deocamdată din turnul DONJON se poate vizita doar sala tezaurului. Restul, deocamdată, e tăcere.
Lavinia GHEORGHE