Cetatea, între restaurare, turism şi litigii

Dacă Cetatea Făgăraşului s-ar putea vizita în întregime, unui turist nu i-ar fi de ajuns o zi întreagă să admire toate cele 166 de încăperi dintre zidurile monumentului istoric. 85 de camere numără doar castelul. Dintre acestea sunt folosite mai puţin de 50. Avem în Cetatea Făgăraşului doar un muzeu , o bibliotecă şi un restaurant. Restul spaţiului aşteaptă o destinaţie. Monumentul istoric are un potenţial turistic extraordinar. Cu toate acestea, în mai bine de două treimi din cetate nu se întâmplă nimic. Sunt încăperi încuiate unde, până nu demult, doar liliecii sau alte păsări ale nopţii au găsit adăpost. Cetatea a suferit un proces de restaurare în anii 60-70, dar de atunci nu s-a mai întâmplat nimic. Fiecare zi care trece e un inamic tăcut, iar timpul macină mut zidurile secularei cetăţi. Şi totuşi, astăzi putem spune că Cetatea Făgăraşului a fost salvată.

Complexul arhitectural medieval
Puţini, chiar şi dintre cei mai vârstnici făgărăşeni, ştiu cu exactitate din ce e format Complexul arhitectural medieval căruia cu toţii îi spunem simplu Cetatea Făgăraşului. ,,Acest complex cuprinde cetatea militară de apărare din secolele XIV- XV, un castel feudal fortificat din secolele XVI- XVII, cuprinde lacul înconjurător şi zona de protecţie. În cadrul castelului avem cele trei turnuri octogonale şi unul circular de tip donjon, iar mai târziu, în secolul al XVII-lea s-a construit Turnul Pestriţ. De asemenea, tot la începutul secolului al XVII-lea, la colţurile exterioare s-au construit trei bastioane-cazemată cu urechi în stil italian vechi şi unul în formă de pană, în stil italian nou”, ne-a spus directorul Muzeului Ţării Făgăraşului Valer Literat, istoricul Gheorghe Dragotă. Astfel, în întreg complexul, există 166 de încăperi. 85 în castel şi 81 în cetate. Dintre acestea sunt folosite doar 41. 30 de camere sunt ocupate de muzeu, 7 de bibliotecă, iar restaurantul ocupă 5 încăperi, una fiind crama, care are 380 mp. Restul încăperilor sunt fie în aşteptarea unei destinaţii, fie în aşteptarea restaurării. În plus, încăperile ce găzduiesc Biblioteca Municipală ar trebui eliberate întrucât specialiştii de la Comisia Naţională pentru Monumente Istorice au constatat că greutatea rafturilor cu cărţi este prea mare pentru planşeu. Cât despre muzeu, se doreşte o extindere şi o actualizare a acestuia pentru că aceeaşi comisie a constatat că Muzeul Ţării Făgăraşului are o organizare la nivelul anilor 70. ,,Ne gândim serios să-l actualizăm. Vor veni specialişti care ne vor spune ce trebuie făcut”, a declarat viceprimarul oraşului, Cătălin Cârje.

Un prim pas a fost făcut
Deşi Cetatea Făgăraşului nu poate fi deschisă deocamdată vizitatorilor decât pe anumite porţiuni, iar multe dintre încăperi nu au primit o destinaţie, autorităţile locale lucrează intens la rezolvarea situaţiei. Edilii au reuşit să facă în ultimul an pentru monumentul istoric ceea ce nu s-a reuşit în aproape 20 de ani, deşi bugetul local era mult mai mare în nii trecuţi. Primul pas important a fost momentul în care municipalitatea a devenit proprietarul monumentului istoric, care a aparţinut până atunci de Ministerului Culturii. Imediat ce au devenit proprietari, edilii s-au apucat de treabă. Au început cu lucrări la zidurile exterioare, care, din cauza nepăsării celor care au ocupat de-a lungul timpului fotoliul de primar erau extrem de aproape de degradare, s-a continuat cu încăperile, iar acum majoritatea sunt conservate şi aproape în totalitate restaurate.”S-a făcut ce nu s-a făcut, din păcate, timp de 18 ani. După Revoluţie, s-au perindat prin ansamblul cultural fel şi fel de societăţi comerciale şi din păcate toţi au plecat şi au lăsat în urma lor numai distrugeri. Noi am găsit monumentul anul trecut într-o stare avansată de degradare. Am intervenit şi am făcut o serie de reparaţii, am făcut intervenţii la acoperiş, pe şarpantă, la ţiglă (lipseau multe ţigle, multe erau sparte), am pus geamuri în castel pentru că majoritatea erau distruse. Am îndepărtat vegetaţia şi copacii de pe ziduri pentru că erau copaci crescuţi de mai bine de 10 ani pe aceste ziduri exterioare şi exista pericolul să se rupă. Cu alte cuvinte, am reuşit să punem cetatea într-o stare de conservare”, a declarat viceprimarul Cătălin Cârje

E nevoie de fonduri
Mai sunt multe de făcut în cetate şi pentru fiecare cărămidă mişcată din loc e nevoie de bani. Atragerea de fonduri europene destinate monumentului e o prioritate pentru autorităţile locale, iar în acest moment această şansă chiar există. ,,Ca să obţinem o finanţare, în primul rând am avut nevoie de un act de proprietate. Până acum nimeni nu s-a îngrijit să definească situaţia juridică. Noi am reuşit şi am adus situaţia la normalitate din punct de vedere juridic.

Municipalitatea este proprietarul întregului ansamblu. Am iniţiat o reactualizare a studiului de fezabilitate, iar cu actul de proprietate şi cu studiul de fezabilitate vrem să obţinem o finanţare. Surse ar fi din mai multe direcţii. Cât despre destinaţia pe care o va primi fiecare încăpere din Cetatea Făgăraşului, aceasta va fi în funcţie de ceea ce va hotărî Consiliul Local”, a mai declarat viceprimarul

Nu se ştie când şi mai ales în ce cuantum vor fi fondurile pentru reabilitarea şi restaurarea cetăţii. Un lucru este cert: lucrurile au luat-o pe un făgaş bun, iar cetatea Făgăraşului mai are o şansă.

Crama, în litigiu
Cetatea Făgăraşului aparţine de drept municipalităţii. Cu toate acestea, crama din castel este folosită de un întreprinzător particular care sfidează în acest moment dreptul de proprietate al oraşului. La bugetul local nu intră nici un ban de pe urma acestui spaţiu, deşi în cramă se desfăşoară o activitate comercială. În plus, în aceste încăperi din cetate, utilizate continuu, nu s-a făcut niciun fel de investiţie, nici măcar pentru conservarea zidurilor. Primăria nu a putut să investească pentru că spaţiul era ocupat abuziv, iar cel care foloseşte crama nu a fost interesat să facă investiţii. ,,Este punctul care în acest moment ne încurcă foarte tare. Avem acolo un chiriaş, care de fapt nu poate fi numit chiriaş, pentru că nu există un contract de închiriere cu municipalitatea, un utilizator care distruge şi nu întreţine nimic. Nu vrem altceva decât să ajungem într-o fază de normalitate şi cu crama de acolo, respectiv să avem un contract care să-l oblige pe utilizator să întreţină, să îndepărteze sursele de degradare, să refacă reţeaua de canalizare”, a declarat viceprimarul Cătălin Cârje.

Trist este că cel puţin deocamdată edilii nu pot să facă nimic pentru ca spaţiul să revină proprietarului de drept, municipalitatea.

,,Prin diverse tertipuri avocăţeşti se reuşeşte întârzierea preluării acestei crame. Am obţinut o sentinţă prin care utilizatorul se obligă să plătească municipalităţii 4 miliarde de lei, echivalentul a ceea ce a utilizat de-a lungul timpului. S-a făcut recurs, s-a dat spre rejudecare, iar un alt judecător a considerat că trebuie rejudecat. Suntem practic în proceduri. Nu ştiu cum ar putea câştiga. Poate să câştige doar timp, să mai folosească spaţiul în scopuri comerciale fără control şi fără niciun fel de gândire normală”, a mai declarat viceprimarul.
Potrivit celor declarate de avocatul celui care în acest moment administrează crama, spaţiul va fi eliberat peste câteva luni. ,,La 1 decembrie, spaţiul va fi eliberat. Este vorba despre o înţelegere între minicipalitate şi domnul Bera, administratorul cramei. Până atunci procesul va continua, pentru că firma care îşi desfăşoară activitatea aici consideră că trebuie să rămână în cramă întrucât a încheiat mai multe contracte pentru petreceri de nuntă. După această dată, domnul Bera nu a mai făcut rezervări pentru nunţi. După ce întreprinzătorul particular va părăsi crama, adică la 1 decembrie, litigiul va rămâne fără obiect”, a declarat avocatul Cristian Drăghici.