Cea mai mare împlinire a unui primar este să vadă oameni mulţumiţi

Interviu cu primarul Făgăraşului- Constantin Sorin Mănduc

În momentul în care Sorin Mănduc a candidat la funcţia de primar mulţi au afirmat că este o pălărie prea mare pentru tânărul venit din rândul jurnaliştilor făgărăşeni. O figură relativ firavă te făcea să crezi acest lucru în momentul în care îl priveai. Că nu este aşa a demonstrat-o Mănduc într-un an şi jumătate de când este primar. Hotărât şi intransigent cu subordonaţii, rapid în decizii şi de ce nu, foarte atent la ce declară, Mănduc a arătat făgărăşenilor şi celor care îl priveau ca pe un copil că se poate lupta cu oricine pentru a face ca Făgăraşul să arate altfel. După un an şi şase luni de mandat, primarul Făgăraşului, Constantin Sorin Mănduc ne-a acordat un interviu.

Privind în urmă, cum aţi caracteriza anul 2009, într-un singur cuvânt? Dar în mai multe cuvinte…
DIFICIL, din punct de vedere administrativ, EXTENUANT, din punct de vedere politic, DARNIC, în plan familial.
Nu e foarte simplu de administrat un oraş, în plină criză economică. Pe de altă parte, nici Făgăraşul nu mai are timp să aştepte. De aceea, în anul care s-a scurs, am sacrificat poate anumite segmente din administraţie, dar am accelerat câteva proiecte pentru dezvoltarea oraşului. Am declarat război primelor şi stimulentelor imorale ale angajaţilor Primăriei, dar am pornit câteva motoare care au generat investiţii în infrastructură. Eu am rămas totuşi optimist şi, pe alocuri, cred că am învins dificultăţile. Dumnezeu ne-a ferit de calamităţi naturale. Şi acest lucru e foarte important. Dacă natura te lasă în pace şi Dumnezeu te ocroteşte, nici un obstacol nu poate să îţi stea în cale. Din punct de vedere financiar, consider că anul 2009 a fost pentru Municipiul Făgăraş cel mai crâncen, din ultimii 20 de ani. Dar nu am abandonat lupta şi nu am renunţat la proiectele de dezvoltare a oraşului. Am strâns din dinţi şi am realizat câte ceva. Sunt fericit când văd că spun oamenii aceste lucruri…

Care consideraţi că ar fi împlinirile anului trecut?
Cea mai mare împlinire a unui primar este să vadă oameni mulţumiţi. Când mă gândesc că alte localităţi abia au rezistat financiar în 2009, ar trebui să mă declar mulţumit de micile realizări. Sunt segmente unde nu s-a mai lucrat de aproape o jumătate de secol şi, în 2009, am reuşit să ne implicăm. Mă refer la reabilitarea aleii sudice a Cetăţii Făgăraşului, sau la reabilitarea trotuarului străzii Doamna Stanca şi a aleilor din incinta Spitalului Municipal. Au fost şi alte proiecte importante precum reabilitarea străzilor Parcului şi Pe Vale, finalizarea lucrărilor de introducere a canalizării în Cartierul Galaţi, înlocuirea conductelor de apă în acelaşi cartier, asfaltarea străzilor Gheorghe Doja, Aurel Vlaicu şi Dumbravei, construirea sensului giratoriu la intersecţia Bd. Unirii cu strada Dna Stanca.

Dar nereuşitele?
Din ceea ce ne-am propus, am realizat aproape totul. Este încă foarte puţin din cât avem de făcut. Chiar dacă sunt ani de criză, va trebui să accelerăm. Am rămas cu ceva datorii şi asta mă nelinişteşte puţin. Marea nereuşită rămâne centura de ocolire a Făgăraşului. În 2008, la sfârşitul anului, ministrul transporturilor de atunci, Ludovic Orban, a promovat centura Făgăraşului pe lista de finanţare a guvernului. Au fost realizate studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic. Din păcate, în tot anul 2009, licitaţia pentru execuţie nu a fost demarată. Sper că în 2010 va porni licitaţia.
În plan politic, marile nereuşite ar fi absenţa Partidului Naţional Liberal din structura Guvernului şi, desigur, pierderea şansei de a-l avea pe Crin Antonescu Preşedinte al României.

Consideraţi că aţi făcut tot ce se putea pentru a le fi mai bine făgărăşenilor?
Suntem oameni şi greşim mereu. Dar cred că am făcut tot ce mi-a stat în putere să mulţumesc majoritatea oamenilor. De regulă, dacă nu faci nimic, nici nu greşeşti nimic. Când începi multe sau realizezi multe lucruri, rişti să întâlneşti şi persoane nemulţumite. Important e ca să uzezi de toate pârghiile corecte, să lupţi, să te zbaţi şi să fii tu însuţi împăcat că ai făcut tot posibilul. În final, faptele trebuie să vorbească. A trecut vremea vorbelor în vânt.

Ce vă reproşaţi, referitor la activitatea din anul trecut?
Vreau mai mult. Îmi doresc o mai bună organizare, o mai mare mobilizare, obiective mai clare. Sunt destui care au să îmi reproşeze câte ceva. Nu-mi mai adaug şi eu reproşuri. Şi sunt suficient de echilibrat ca să le ascult. Dacă am convingerea că sfaturile pe care le primesc sunt bune, nu ezit să îmi schimb opinia. Îmi reproşez totuşi că am tolerat prea mult atitudinea sindicatului angajaţilor din primărie şi că nu am fost mai ferm. Când faci acte de clemenţă sau dai dovadă de înţelegere, rişti să fii luat altfel decât eşti… ca să mă exprim elegant. Eu respect structura sindicală, respect munca oamenilor, dar nu pot să permit ca o bună parte a bugetului să se regăsească în prime, sporuri şi stimulente imorale. O să repet cât va fi nevoie o frază pe care am spus-o mereu: am primit încrederea făgărăşenilor ca să administrez oraşul şi să îl dezvolt, nu pentru a cheltui banii pe primele angajaţilor.

Cât se va mai putea merge pe principiul ,,să faci din rahat bici”, fără bani, fără un sprijin naţional, într-un nou an de criză?
În vremurile dificile pe care le trăim trebuie să luptăm pentru aducerea banilor europeni, prin proiecte serioase, în infrastructură. De la nivel naţional nu am aşteptări prea mari. Nu am mari speranţe că un guvern PD-L ar putea sprijini un oraş cu primar PNL. Totuşi, voi face toate diligenţele ca centura de ocolire a Făgăraşului să intre în linie dreaptă iar segmentul de DN1 ce tranzitează oraşul să fie reabilitat. Pentru alte proiecte îmi pun o mare bază în conducerea Consiliului Judeţean Braşov şi în consilierii făgărăşeni de la judeţ. Anul trecut am început împreună unele reparaţii la zidurile exterioare ale Cetăţii, iar anul acesta vreau să continuăm. E vital să reabilităm anumite segmente ale cetăţii, să le dăm funcţiuni, să le urbanizăm şi apoi să ne gândim la creşterea numărului de turişti. Cetatea, poate fi aurul Făgăraşului peste câţiva ani. Cetatea poate dubla veniturile bugetului local. Trebuie să găsim cheia. Tot cu ajutorul Consiliului Judeţean am realizat lucrările din Cartierul Galaţi, lucrări cifrate la peste 50 de miliarde de lei. Închipuiţi-vă că bugetul Făgăraşului din impozite directe se ridică abia la 70 de miliarde. Deci judeţul a dublat practic bugetul. Aşa ne-am permis o serie de investiţii.

De ce se măresc impozitele locale în 2010?
Când aveţi ocazia, vă rog să-l întrebaţi pe domnul Emil Boc. Impozitele cresc de anul acesta pentru că Guvernul a hotărât indexarea lor. Oamenii trebuie să ştie că, pe lângă indexare, Consiliul Local Făgăraş ar fi putut să hotărască şi o majorare a impozitelor, cu până la 30 de procente. Acest lucru însă nu s-a întâmplat. Nici eu şi nici consilierii locali nu am vrut să promovăm un asemenea proiect de hotărâre. Sigur, un oraş se bazează pe veniturile din impozite şi taxe. Mai important este însă gradul de suportabilitate al cetăţeanului, decât multitudinea taxelor şi majorarea lor.

Veţi concedia salariaţi în anul 2010, parte a programului naţional de reducere a personalului bugetar (cheltuielilor bugetare)?
Da.

Ce proiecte edilitare veţi iniţia sau continua în anul acesta?
În partea a doua a anului 2010, până în 2012, vom lucra la reabilitarea conductelor de canalizare de pe raza oraşului şi la înlocuirea conductelor de azbociment prin care se distribuie apa. Va fi o lucrare de mare anvergură. Totodată, vom continua politica de reabilitare cu covor asfaltic a unor străzi şi alei, care nu vor fi afectate de lucrările de canalizare din anii următori. Nu vom interveni pe străzile care se regăsesc în planul de reabilitare a canalizării. Vom începe, încă din această iarnă, curăţarea lacului Cetăţii, iar în cursul anului vom amenaja şi reabilita parcul din jurul Cetăţii. Vreau să facem tot posibilul să introducem sistemul de iluminat stradal în cartierele T. Vladimirescu şi 1 Decembrie şi să amenajăm câteva mii de locuri de parcare în Câmpului, Gară, 13 Decembrie şi 1 Decembrie. Tot anul acesta va trebui să reactualizăm Planul Urbanistic General al Făgăraşului. Avem şi o mulţime de obiective mărunte care sper să fie mulţumitoare pentru oameni. Între ele, reparaţii la clădirile unor şcoli şi reînfiinţarea unei grădiniţe în centrul oraşului, continuarea lucrărilor la blocurile ANL şi la grădiniţa din str. Câmpului. Oricum, sub aspect financiar, anul 2010 pare să fie unul extrem de dificil. M-aş bucura să avem măcar realizările de anul trecut.

Crin Antonescu nu a ajuns preşedinte, nici Klaus Johannis premier, nici PNL la guvernare. A fost un an prost pentru liberali?
Va fi un an prost pentru România. Liberalii nu au învins, dar au avut cel mai bun rezultat din ultimii 20 de ani. Cred că, într-un fel, liberalii au câştigat din punct de vedere politic. Din păcate, nu e conjunctura favorabilă pentru a intra la guvernare. E firesc ca un partid să negocieze cu toate forţele politice şi să găsească variante de guvernare. E dificil însă cu un preşedinte care provoacă mereu convulsii şi agitaţie pe scena politică. Cred că România avea nevoie de linişte dar şi de decizii ferme pentru dezvoltarea ţării. Din păcate, ambele lipsesc astăzi. Mulţumesc totuşi oamenilor din Făgăraş că, în parte, mi-au înţeles mesajul. PNL a obţinut 30 de procente la alegerile prezidenţiale, adică mai mult cu jumătate peste media pe ţară a partidului. Aş fi vrut să obţinem locul întâi. Ne-au mai lipsit patru procente. Mai avem timp să convingem. În continuare cred că Antonescu are profilul unui preşedinte inteligent, ager, competent şi echilibrat. Cât îl priveşte pe primarul Sibiului, vom continua excelenta colaborare pe proiectul comun de reabilitare a reţelelor de canalizare. Cu Klaus Johannis, România ar fi avut o deschidere fără precedent către Germania şi vestul Europei. Am uneori impresia că România păţeşte asemeni naţionalei de fotbal: impresionează mereu, dar niciodată nu prinde turneul final.

Ce repercusiuni credeţi că va avea, în plan local, faptul că nu sunteţi la guvernare?
Va fi mai greu de câteva ori. Vă dau doar două-trei exemple. În timpul guvernării liberale, în 2008, Făgăraşul a primit un milion de euro pentru canalizarea Galaţiului, a fost finanţată construcţia unei grădiniţe, s-au alocat fonduri pentru reabilitarea Casei de Cultură şi s-au obţinut peste 3 milioane de dolari pentru Ecoterm, graţie domnului deputat Gabor. În timpul guvernului Boc, în 2009, Ecotermul nu a primit nici un leu peste subvenţia datorată, finanţarea lucrărilor la grădiniţă a fost sistată, iar banii pentru Casa de Cultură nu au mai venit.

Ce speranţe aveţi de la 2010?
Vom trece cu bine peste anul dificil care se anunţă. Vom chibzui şi mai mult alocarea banilor bugetului local şi vom face tot posibilul să atragem bani europeni pentru proiecte de infrastructură. Am de asemenea speranţa continuării colaborării fructuoase cu preşedintele Consiliului Judeţean. După numeroase discuţii, domnul Căncescu a stabilit ca obiectiv finanţarea unor lucrări de intervenţie la cetate, obiectiv care, repet, ar putea dubla în câţiva ani veniturile bugetului Făgăraşului. Acestea sunt o parte din speranţele mele. Şi, la urma urmei, nimeni nu ne ajută dacă ne plângem. Trebuie să fim optimişti.

Dacă aţi fi în iunie 2008, dar aţi avea experienţa de acum, există lucruri pe care le-aţi face altfel?
Cred că am fost destul de coerent în decizii şi, mai ales, în păstrarea principiilor. Dacă păstrezi principiile şi le urmezi ca un etalon, dacă acţionezi consecvent şi în limitele legilor, micile detalii nu schimbă planul general. Desigur, experienţa te învaţă. Dar se acumulează în timp. Muncind, reuşind, chiar greşind uneori. Poate că, dacă m-aş întoarce în 2008, aş fi mai calculat în unele situaţii şi mai intransigent în altele.

Gânduri pentru noul an?
Aş putea înşira multe urări pentru făgărăşeni, dar cred că singurul lucru de care cu toţii avem nevoie e sănătatea. Restul le facem noi. Oamenii din Ţara Făgăraşului sunt inteligenţi, harnici şi descurcăreţi. Doar sănătatea trebuie să le-o dea Dumnezeu. Şi tot Dumnezeu trebuie să ne ferească de cutremure, inundaţii şi pandemii. Cu optimism, înainte! Mulţi ani!

Interviu relizat de Dan Ciocoiu