Capcanele morţii

Au trecut 2 ani de la montarea lor şi efectele au fost simţite din plin de şoferii făgărăşeni şi de cei care au tranzitat DN 1, Braşov -Sibiu. Este vorba de insulele amenajate în sate, între localităţi şi chiar în intersecţii şi curbe. Teoretic rolul lor este de a-i obliga pe soferi să reducă viteza în trafic, să respecte limita legală în localităţi astfel încât numărul accidentelor să scadă. Practic, mulţi dintre şoferi au fost implicaţi în accidente deoarece nu au mai putut evita aceste „limitatoare de viteză“.

O cisternă s-a răsturnat peste un BMV la Mândra
Cel mai recent accident în care scuarurile de pe DN 1 , au „ajutat“ la gravitatea evenimentului rutier, a avut loc miercuri la Mândra, în data de 16 iunie. Şoferul unei cisterne încărcate cu aproape 30.000 de litri de motorină, se îndrepta spre Sibiu, când din cauza vitezei dar şi a şoselei umede a atins cu una dintre roţi, insula separatoare plasata la intrarea în localitatea Mândra dinspre Braşov. În acel moment, roata a explodat, şoferul a pierdut controlul volanului şi s-a răsturnat, exact peste un autoturism BMW, parcat în faţa unei case. „Eram chiar lângă poartă şi am văzut cum cisterna venea spre noi. Nu se balansa, era în derapaj. Am scăpat ca prin urechile acului, am fost la un pas spre moarte pentru că am coborât din maşină cu un minut înainte ca cisterna să se răstoarne peste maşina noastră. Maşina nu mai poate fi reparată, dar măcar sunt bucuros că am scăpat cu viaţă“, a declarat Nicolae Desa, proprietarul autoturismului avariat. Această întâmplare naşte mai multe întrebări: Dacă nu ar fi existat aceste limitatoare s-ar mai fi produs balansul la cisternă ? Oare maşina scăpată de sub control ar fi intrat în plin într-o casă şi ar fi explodat , dat fiind faptul că era plină cu combustibil? Sunt întrebări la care nu vom putea răspunde niciodată.

„Am auzit că bubuie, am crezut că a durduit. M-am dus şi am scos televizorul din priză şi am ieşit afară din casă şi am văzut nenorocirea“, a spus proprietarul casei. Poliţia este neputincioasă, ridică din umeri şi încearcă să fluidizeze circulaţia pe tot acest tronson.„Un conducător de autocisternă, ce se deplasa dintre Braşov spre Făgăraş, nu a adaptat viteza la condiţiile de drum, carosabilul fiind umed, a pierdut controlul asupra direcţiei şi s-a răsturnat pe DN1, în Mândra“, a spus inspectorul principal, Daniel Oprea de la Poliţia Rutieră Braşov. Sunt doar câteva dintre părerile celor implicaţi într-unul dintre multele evenimente petrecute de când au fost instalate aceste adevarate “capcane ale morţii”.

La un pas de al doilea „Mihăileşti“
Mai multe echipaje ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă au sosit imediat la faţa locului şi au izolat zona. Aceasta pentru că în orice moment exista pericolul declanşării unei explozii, după ce o parte din cele aproximativ 30.000 de litri de motorină din cisternă, s-a vărsat pe şosea. „A existat pericolul producerii unei explozii din cauza faptului că, în maşina prinsă sub cisternă nu s-a putut interveni până în momentul în care am localizat zona“, a spus şeful Detaşamentului de Pompieri Făgăraş, maiorul Dorin Moldovan.

Şoferii aflaţi în tranzit pe Drumul Naţional 1, au fost nevoiţi să aştepte ore bune până când poliţiştii de la rutieră au găsit o variantă ocolitoare a zonei, iar traficul pe DN 1 a fost reluat de abia după 8 ore de la producerea accidentului. După plecarea poliţiştilor şi a pompierilor, mulţi localnici au profitat de situaţie şi încărcaţi cu bidoane au adunat toată motorina care s-a scurs în şanturi şi canale, în urma accidentului.

Departamentul de Protecţia Mediului a demarat o anchetă. Firma la care era angajat şoferul riscă o amendă de până la 30.000 de lei pentru poluarea produsă de motorina scursă şi din cauza pericolului de incendiu şi explozie generat de vehiculul avariat.

„Insulele de beton sunt de vină!“
Aceasta este concluzia majorităţii şoferilor. „Accidentul, după părerea mea, a fost produs din cauza „capcanelor“ de pe şosele, rezultate din modernizarea de pe DN1. Asta i se putea întâmpla oricui şi o să se mai întâmple din cauza acestor adevărate capcane. Bine că nu au fost oameni în maşina distrusă, altfel cine ştie ce nenorocire se mai întâmpla“, a spus un şofer blocat în trafic.

„Numărul accidentelor va creşte în localităţile de tip Mândra, Şercaia, Beclean unde prin licitaţii trucate au câştigat firme de asfaltare care iau pe kilometru de covor asfaltic de 3 ori ca în Occident ! Urmarea se vede în zona insulelor de beton, asfaltul se adună precum covorul din casă în urma frânelor pe care maşinile de mare tonaj sunt nevoite să le pună, deja în Beclean s-au executat pe ambele sensuri ale insulelor noi lucrări ce costă sute de milioane. Bicicliştii care în zona Făgăraş reprezintă maximul pe ţară la numărul de locuitori, nu încap între insule dacă trece un TIR, deci viaţa le este periclitată ! Maşinile mari vor face balans datorită trecerii prin zona blestemată şi accidente de acest tip vor deveni obisnuinţă, nu vom mai avea noroc să nu fie victime ca acum! Nu se putea face un drum cu pistă de bicicletă larg care să fluidizeze traficul, nu să-l gâtuie!? De ce în comunele spre Sibiu unde alte firme au câştigat licitaţia nu sunt insule de beton cu drum strâmbat ce provoacă balansul încărcăturii şi accidente? Sunt 15 poliţisti în cele 3 comune, nu puteau să fie marcaje vopsite şi să vegheze ca legea să fie respectată? Unde nu-i cap, vai de picioare…. “ a spus un alt şofer făgărăşean.

Costurile „betoanelor şi reabilitărilor“ de pe DN1
Concluzia este una singură! Banii cheltuiţi pentru “capcanele morţii ” nu se justifică. Pentru reabilitarea DN1 Braşov-Sibiu există 3 contracte. Astfel, firma JV ASHTROM/ROICHMAN (Israel) a încasat 19,7 milioane de euro pentru execuţia lucrărilor pe tronsonul de drum Braşov-Şercaia (km 173+800 – km 220+000). COLAS S.A. a încasat 39,3 milioane de euro pentru lucrările efectuate pe tronsoanele Şercaia – limita Braşov/Sibiu (km 220+000 – km 261+130) şi limita Braşov/Sibiu-Veştem (km 261+130 – km 296+293). Finanţatarea a fost asigurată de Banca Europeană de Investiţii şi Guvernul României.

În România sunt amplasate 500 de insule separatoare din care 14 sunt întâlnite de şoferi în 7 localităţi din Ţara Făgăraşului. Surse neoficiale susţin că toate cele 500 de „betoane“ ar fi costat în jur de 50 de milioane de euro. (Iulia GRECU)