Adevărul este că întotdeauna cultura a fost tratată ca o „Cenuşăreasă” în România

sala-mihaimicInterviu cu directorul Casei Municipale de Cultură, Mihai Giuriţan

Investiţii în infrastructură, dotări de tot felul, asistenţă socială şi multe altele (dar nu mărunte), cam acestea au fost priorităţile autorităţilor centrale şi locale. Criză sau nu. Cultura a fost întotdeauna lăsată la urmă. Dacă nu a fost uitată de tot! Pe de altă parte, în nebuna lor goană zilnică după un ban în plus, după un trai mai bun, oamenii uită să mai aibă grijă şi de suflet. Actul artistic costă, iar nevoile stringente ale traiului zilnic sunt multe. Iar banii nu ajung. Deci nevoile culturale, acolo unde ele există, sunt din nou lăsate la urmă sau uitate pur şi simplu. Şi e păcat, măcar pentru faptul că emoţia, încântarea sufletească provocată de un film bun, o piesă de teatru sau o carte bună ne pot face să trecem mai uşor peste greutăţile vieţii, dându-ne puterea de a o lua de la capăt, a doua zi. Dar aşa cum orice om care simte nevoia de a se cultiva, face cumva şi mai rupe din banii pe coşniţă pentru a-şi cumpăra o carte sau un disc, aşa ar trebui să facă şi autorităţile centrale sau locale. Pentru că nu au de-a face cu roboţi lucrători, ci cu oameni. Cât de greu este să conduci o instituţie de cultură şi cum reuşesc aceşti oameni să se descurce în aceste condiţii, aflaţi mai multe în interviul următor.

Acum câteva săptămâni, o ştire (alarmistă? tristă?) spunea că, din cauza lipsei publicului (plătitor!), exista posibilitatea ca Teatrul Naţional din Târgu Mureş să-şi suspende reprezentaţiile la Făgăraş. Cum aţi depăşit acel impas, pentru că văd că acelaşi teatru are programată o nouă reprezentaţie la finalul acestei luni, tot pe scena Casei de Cultură? Am constatat din nou că românul reacţionează în momentele limită. Poate că acea ameninţare a reuşit să mobilizeze publicul făgărăşean mai mult decât altădată. Am beneficiat şi de sprijinul unor oameni minunaţi, ca doamnele directoare Michaela Judele şi Elena Macarie, precum şi domnul locotenent colonel dr. Stelian Pantazi, comandantul Şcolii de Aplicaţie. Mă intrigă apatia şi dezinteresul manifestat pentru acest gen de spectacole de către elevii celor mai titrate colegii locale,”Radu Negru” şi „Doamna Stanca”, în condiţiile în care am fost asiguraţi de tot sprijinul din partea direcţiunilor acestora. Poate la următorul spectacol ?

Ce ne puteţi spune despre această nouă reprezentaţie? Ea se înscrie în cadrul politicii teatrului mureşean de promovare a dramaturgiei contemporane de bună calitate. Piesa ,,Butoiul cu praf de puşcă” a lui Dejan Dukovski a fost scrisă în 1994 şi a fost montată deja în Cehia, Polonia, Marea Britanie, Italia, Japonia şi , desigur, în România. Regia aparţine talentatului actor, regizor şi dramaturg al Naţionalului clujean, Sorin Misirianţu, cel care a mai fost prezent pe scena noastră cu excelenta montare a piesei „Arta” de Yasmina Reza. “Butoiul cu praf de puşcă” este o poveste care face aluzie la razboiul din Bosnia- Herţegovina, fără a avea o aşezare într-un context spaţial şi temporal concret, o poveste care prezintă destinele unor “oameni obişnuiţi”, destine ce se întrepătrund şi se despart într-o atmosferă tragi-comică şi absurdă, şi efectele lor asupra tinerilor, în general.

Textul lui Dukovski este puternic, divulgând cu duritate şi pasiune tarele unei orânduiri balcanice în degringoladă, violentă şi tragică, bazată pe forţă, în care minciuna, ipocrizia, fanatismul şi machismul constituie terenul fertil propice manifestării personajelor fantomatice din timpul şi de după războiul iugoslav.
Spectacolul se caracterizează prin ritmul tensionat, rapid şi cadenţat în acelaşi timp, prin scenografia simplă şi sobră în care modernul şi clasicul se împletesc cu o deosebită forţă de sugestie, prin maniera firească şi elegantă a punerii în scenă.

Se întrevăd şi altele, în viitorul apropiat? Dacă totul merge bine şi vom avea spectatori, sperăm să păstrăm ritmul de un spectacol de teatru pe lună. Mă refer aici la teatrul pentru adulţi, pentru că cei mici beneficiază de mai multe oferte în acest domeniu. Chiar în această săptămână, pe 18 februarie, teatrul „Arlechino” din Braşov îl prezintă celor mici pe „Dănilă Prepeleac”.

Ce manifestări culturale a aprobat CL (sau i-au fost propuse spre aprobare) a se ţine în acest an? Sau altfel spus, care este calendarul evenimentelor culturale ale lui 2010, un an nu tocmai uşor (şi nu doar pentru cultură…)? După cum ştiţi, bugetul local nu a fost încă aprobat, dar după discuţiile din comisii se preconizează păstrarea celor mai importante manifestări culturale, cele devenite deja branduri şi tradiţie. Mă refer aici la „Ceapa de aur”, la „Zilele Cetăţii”, „Festivalul Cartofului”, „Primăvara culturală” sau „Zile şi nopţi albe”. Acestora se vor adăuga manifestările ocazionale, spectacolele organizate în parteneriat cu alte instituţii culturale locale sau din alte părţi. S-ar putea organiza pentru prima oară şi un festival al berii, în parteneriat cu berari germani.

Casa de Cultură a fost din nou…sărită la alocarea fondurilor pentru modernizare? Care a fost istoricul acestei omisiuni în 2008? Dar în 2010?
E mult spus că a fost „sărită” atâta timp cât bugetul nu a a fost aprobat. Adevărul este că întotdeauna cultura a fost tratată ca o „Cenuşăreasă” în România. S-a mizat pe faptul că în acest domeniu oamenii sunt mult mai toleranţi, mai înţelegători cu necazurile celor de lângă ei şi, nu în ultimul rând, mai puţini. Pe cine ar mişca o grevă a celor din cultura românească? E de la sine înţeles că acum sunt alte priorităţi. Iar artiştii vor continua în orice condiţii, pentru că asta le este menirea. Odată cu bunăstarea naţională va veni apă şi la moara culturii.

Ce sumă aţi cerut? Ce voiaţi să faceţi cu acei bani? La finele lui 2008 s-a trecut…milimetric pe lângă accesarea unui program guvernamental destinat reabilitării aşezămintelor culturale din mediul rural şi mic urban! Se întocmise chiar un proiect, Primăria organizase licitaţia de lucrări, dar banii (zece miliarde lei vechi) n-au mai ajuns. Cu siguranţă, altfel ar fi arătat Casa de Cultură toate amenajările interioare schimbate!

Dacă aţi avea un buget nelimitat (sau, mă rog, îndestulător) pe ce activităţi, dotări, modernizări, l-aţi cheltui? În primul rând, sala de spectacole. Fotolii, mochete, drapaje, cortine, sufite, rivalte, ştăngi electrice, sisteme audio şi video, costume, mobilier, aer condiţionat. Apoi taraf, ansamblu profesionist…trezeşte-mă, să nu cad din pat !

Şi acum, câteva întrebări mai personale…
Sunteţi actor de formaţie. Ce vă inspiră ,,actorii” politici care ne conduc ţara? Dar cei locali? Sunt buni, sunt proşti, ne manipulează viclean sau direct? Ar avea vreo şansă pe o scenă adevărată?
Debutul meu pe scena braşoveană a fost în „Profil de preşedinte” în regia lui Mihai Lungeanu. O piesă extrem de actuală, în care personajul interpretat de mine era un preşedinte creat şi modelat de către mass media. Cu adevărat, viaţa bate filmul. Scenariile ce ni se servesc astăzi sunt mult peste închipuirea unor bieţi dramaturgi. Spre deosebire de lumea politică, însă, teatrul nu-şi desconsideră niciodată spectatorii.

Ce expoziţie, piesă de teatru, film, carte v-a impresionat cel mai mult în ultima perioadă?
Cu expoziţiile e mai greu la noi, dar mai am încă sufletul plin după Luvru, D’Orsay sau MoMA – ul new-yorkez, în teatru „Faust” al lui Purcărete la Sibiu, în film, după ,,Forrest Gump”, m-a impresionat dragul meu Ion Fiscuteanu în „Moartea domnului Lăzărescu”, iar dintre ultimele cărţi, „Liubavinii” lui Şukşin.

Dacă aţi avea posibilitatea să puteţi participa la un eveniment cultural din lume, care ar fi acesta?
Oricând şi totdeauna, Festivalul de teatru de la Avignon.
Interviu realizat de Dan CIOCOIU

Stiri asemanatoare:



  1. Între ce se vede la televizor şi ce este aici este o mare diferenţă.
  2. Cea mai mare împlinire a unui primar este să vadă oameni mulţumiţi
  3. Oltul este în scădere
  4. Medicina este o profesie complexă, care îmbină harul dat de Dumnezeu de a sluji bolnavul, cu ştiinţa şi credinţa
  5. Fără modernizări la Casa de Cultură
  6. Un elev făgărăşean este printre cei mai buni elevi la limba germană
  7. Echipa de handbal de la Şcoala Generală 1 este prima pe judeţ
  8. Au fost găsiţi morţi
  9. Metanolul a fost oprit
  10. George este copilul pe care l-aş pune la masă cu copiii mei!

Lasa un comentariu

VREMEA IN FAGARAS
Insorit
22 °C real 22 °C

Vant: 22 km/h, bate dinspre S-E
Presiunea atmosferica: 761 mmHg
Vizibilitate: 16 Km
Umiditate: 63 %
Temperatura de roua: 22 °C

CURS VALUTAR 30/07/2010