A început Postul Mare

După ce şi-au cerut iertare unii de la alţii în Duminica Iertării, credincioşii ortodocşi au intrat de luni, 15 februarie, în Postul Mare. Timp de şapte săptămâni ei vor încerca să îşi mute atenţia de la problemele materiale la cele sufleteşti, prin renunţarea la alimentele de origine animală şi accentul pus pe rugăciune, lectură de suflet şi milostenie.

Iertarea, condiţie indispensabilă
În calendarul ortodox fiecare din cele patru mari sărbători ale anului sunt precedate de o perioadă de pregătire prin post; dintre acestea, Postul Paştilor este cel mai lung şi cel mai sever.
Baza postului este iertarea şi împăcarea cu ceilalţi şi cu Dumnezeu. De aceea, duminica de dinaintea primei zi de post se numeşte Duminica Iertării. Pentru a putea începe postul cu inima curată, credinciosul trebuie să îşi ceară iertare în mod special de la cei faţă de care ştie că a greşit, dar şi faţă de ceilalţi, pentru că greşelile se fac de multe ori şi fără voie, iar iertarea este o condiţie indispensabilă pentru liniştea sufletului.

Post deosebit de aspru
Pentru că precede cea mai importantă sărbătoare creştină, Învierea Domnului, regimul alimentar din perioada Postului Paştilor este deosebit de aspră. Iată regulile lui :
- nu se mănâncă ouă, carne, lactate, peşte, vin şi ulei;
- se face dezlegare la ulei şi vin numai sâmbăta şi duminica, de sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici (9 martie) şi la Bunavestire (25 martie);
- există dezlegare la peşte doar de Bunavestire şi de Florii;
În funcţie de starea de sănătate a fiecăruia, dezlegarea la ulei se poate face cu acordul duhovnicului.

Păcăleala alimentaţiei moderne
Producătorii şi comercianţii din industria alimentară speculează intens dorinţa oamenilor de a posti. Astfel, aproape în fiecare magazin alimentar există un raion cu produse „de post“. Cel mai adesea ele constau în produse pe bază de soia, care se îndepărtează însă foarte mult de la starea naturală a bobului de soia. Prin adaosuri chimice, produsele primesc diverse arome artificiale, care fac diferenţa între ele: pateu, cârnat, salam sau crenvuşti. Pe lângă faptul că aceste alimente strică rânduiala postului, care cere echilibru alimentar, ele constituie şi adevărate atentate la sănătate. De aceea, pentru un post autentic se recomandă o alimentaţie tradiţională, pe bază de produse naturale, cât mai puţin prelucrate şi chimizate.

Detoxifiere şi simplitate
Deşi multe persoane ţin post din diferite motive, fie pentru siluetă, fie pentru sănătate, fie pentru că au credinţa că dacă postesc li se va împlini o dorinţă, postul este altceva. Rostul lui este acela de a ne muta atenţia dinspre cele materiale, care ne provoacă o viaţă plină de griji şi probleme, înspre cele spirituale, care ne aduc liniştea sufletului şi împăcarea. Astfel, postul înseamnă nu doar o schimbare a calităţii mâncării, din care excludem anumite alimente, ci şi o reducere a cantităţii de hrană. Lipsa produselor animaliere, care îngreunează digestia, precum şi evitarea mâncării «pe săturate» cu hrană de post, dă celui care posteşte o uşurinţă a trupului care îl ajută să se ocupe mai mult de suflet.
Postul curăţă şi detoxifică organismul; prin renunţarea la produsele animaliere, gustul se purifică şi învaţă să aprecieze simplitatea naturalului. Efectele benefice ale acestei renunţări temporare sunt recunoscute şi de medicină. Trupul are nevoie de perioade de curăţare pentru a-şi păstra funcţionalitatea şi vitalitatea. De aceea, persoanele care ţin posturile, respectând înţelepciunea alternanţei lor (două zile pe săptămână – miercurea şi vinerea – şi patru perioade de post pe an) şi un mod sănătos de a posti, sunt ferite de foarte multe boli grave, provocate de alimenţia nesănătoasă.

Hrană spirituală şi slujbe speciale
Principiul biblic pe care se bazează postul este: „Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu.“ De aceea, înlocuirea mâncării cu hrană sufletească este absolut necesară, altfel cel care posteşte ţine doar un regim alimentar, care i se parea adesea împovărător şi chinuitor. Pentru cei care ţin postul ca o restricţie, el este o corvoadă, un motiv de frustrare şi tristeţe. Pentru cei care înlocuiesc surplusul de hrană materială cu hrană spirituală, postul este foarte uşor şi este dus cu bucurie. Alternativa hranei spirituale constă în lecturarea cărţilor de suflet, mai multă rugăciune, preocuparea pentru reacţiile sufleteşti în faţa răutăţilor celor din jur, dar şi pentru ajutorarea celor aflaţi în necazuri, prin milostenie.
Atmosfera Postului Mare este numită o „tristeţe strălucitoare“. Biserica are în rânduială slujbe deosebite, cum sunt Canonul cel mare (oficiat în prima săptămână a Postului, în fiecare seară de luni până joi) şi Liturghia Darurilor (aşezată de Sfinţii Părinţi tot spre seară, pentru ca cei care vor să se împărtăşească să facă un efort de nevoinţă). Nota pregnantă este aceea de pocăinţă, de părere de rău pentru lucrurile rele făcute. Această tristeţe are însă şi o notă de „strălucire“, dată de faptul că părerea de rău aduce iertarea lui Dumnezeu, că întunericul postului este mereu luminat de lumina Învierii.
Natalia CORLEAN